O floare în luptă cu alergiile: TREI-FRAŢI-PĂTAŢI (Viola tricolor)
De multă vreme n-a fost iarba atât de înaltă şi atât de plină de flori! Ploile din anul acesta au făcut adevărate minuni. În pădurea din spatele casei mele, (care de fapt este un bloc din Braşov, dar aşezat în plină natură), răsar în fiece zi fel de feluri de plante, daruri nesperate de frumuseţe şi sănătate, lăsate nouă de Creator. Mergând într-o zi la izvor, lângă un soc gata să dea în floare, am zărit o panseluţă sălbatică. Subţirică, fragilă, se bucura din toate puterile ei de viaţă, înălţându-şi petalele galbene către soarele strălucitor. Cunoscută sub numele de trei-fraţi-pătaţi (sau barba-împăratului), ea este una din plantele medicinale specifice începutului verii, hărăzită să ne apere de “febra fânului”, cum i se spune alergiei în popor. Copie fidelă a panselei mari, de grădină, are petalele mai pestriţe şi mai firave, fiind dăruită însă cu har ceresc. Şi în natură, ca şi în viaţă, modestia ascunde virtuţi.
Mic istoric
Zice-se că au fost odată trei feciori de împărat frumoşi şi viteji, care s-au pornit cu toţii la luptă, să biruiască un balaur înfricoşător, care înspăimânta de ani de zile pe supuşii tatălui lor, furându-le copiii, pustiindu-le holdele şi întunecându-le soarele. Numai ce au ajuns în vizuina fiarei, şi au început a se lupta cu ea, de s-a oprit soarele pe cer, ca să se uite. Când erau gata să-l răpună, balaurul le-a spus că, dacă nu l-or lăsa în viaţă, mare năpastă se va abate asupra lor. Dar ei aveau inimi viteze şi nu s-au dat înapoi, omorându-l. Şi numai ce şi-a dat suflarea jivina, că toată faţa şi pielea li s-a umplut de bube, şi din frumuseţea lor strălucitoare nu a mai rămas nimic. Cum nu se mai puteau arăta aşa în lume, ei s-au pus în genunchi şi au început a se ruga cu lacrimi la bunul Tată din Ceruri să le curme suferinţa. Iar Dumnezeu le-a ascultat ruga şi i-a transformat pe cei trei fraţi într-o floare cu tulpina fragedă, cu miros abia simţit şi suav ca tinereţea lor, care vindecă toate bolile pielii. Acea floare se cheamă şi acum trei-fraţi-pătaţi. Şi dacă tot v-am spus povestea ei, să vedem unde o găsim, cum o culegem şi cum o putem folosi pentru a ne redobândi sănătatea.
Descrierea plantei
Originară din Europa, Asia Occidentală şi Africa de Nord, panseluţa sălbatică (trei-fraţi-pătaţi) creşte spontan pe câmpii şi pe pajişti, în locuri virane şi la margini de drum. Mare iubitoare de lumină, uneori formează adevărate lanuri colorate şi parfumate. În zona câmpiei, florile au culoare galben deschis (ca lămâia), cu pete albe către interior. La munte, culoarea ei specifică este albastru spre violet, cu mijlocul galben. Floricelele cresc câte una singură pe tulpină, iar frunzele sunt ovale, cu marginea dinţată.
Recoltarea
De la trei-fraţi-pătaţi se foloseşte numai partea aeriană. Tulpina, cu frunze şi flori, se taie cu un cuţit, pentru că, prin smulgere, planta ar fi distrusă. După culegere, planta se usucă la umbră, în straturi subţiri. Timpul optim de recoltare: lunile iulie, august şi septembrie.
Fiind o plantă foarte bogată în apă, după uscare, dintr-un braţ de tulpini n-o să vă rămână mai mult de o mână de plantă. Şi încă un amănunt: în timpul uscării, veţi auzi nişte foşnete şi pocnete stranii. Nu cumva să credeţi că v-a intrat în casă un priculici! Pur şi simplu capsulele plantei explodează.
Moduri de preparare
Infuzie. Se macină planta cu o râşniţă de cafea sau se pisează bine în piuă ori în mojar; se iau patru linguri de plantă şi se pun într-un sfert de litru de apă (o cană de ceai) la înmuiat, de seara până dimineaţa, când se filtrează maceratul rezultat, care se pune deoparte, iar planta rămasă după filtrare se opăreşte cu încă o cană de apă clocotită; se lasă să se răcească vreme de jumătate de oră la temperatura camerei, după care se filtrează. La sfârşit, se combină infuzia cu maceratul la rece, iar preparatul obţinut se bea pe parcursul unei zile. Acest remediu este unul din cele mai puternice depurative cunoscute în fitoterapia noastră, mobilizând toxinele şi accelerând eliminarea lor pe toate cele trei căi: transpiraţie, urină şi prin scaun. În bolile mai uşoare, se beau două căni pe zi din acest remediu, pe stomacul gol, dimineaţa. În bolile mai grele, se beau patru căni pe zi. O cură durează minimum 21 de zile.
Decoctul. În tusea grea (cu multe secreţii), în astmul în faza acută, precum şi în bronşită, cele mai bune rezultate le dă decoctul de plantă. Acesta se obţine la fel ca ceaiul descris mai sus, doar că, în loc să opărim planta cu o cană de apă după filtrare, o vom fierbe vreme de 5 minute la foc mic.
Boli care se vindecă cu trei-fraţi-pătaţi:
- Alergie la polen şi praf - Toţi cei care strănută la contactul cu polenul sau cu praful, care au urticarii pe piele, senzaţii de sufocare, cărora le curg nasul şi ochii, ar trebui să încerce măcar o cură de trei săptămâni cu ceai de trei-fraţi-pătaţi. Se beau 2-4 căni pe zi, pe stomacul gol, iar efectul este foarte posibil să vă surprindă într-un mod foarte plăcut: această plantă nu numai că previne reacţia alergică, dar poate chiar stopa un proces alergic deja declanşat (în câteva ore).
- Astm şi bronşită alergică - La fiecare schimbare de anotimp, se face o cură în care se bea ceai de trei-fraţi-pătaţi, câte o cană, de 3 ori pe zi. Ceaiul se bea îndulcit cu miere de salcâm. Atunci când boala este în faza acută, se bea decoct de trei-fraţi-pătaţi, care are darul de a debloca rapid căile respiratorii.
- Psoriazisşi alte dermatoze alergice - Mereu când vine vorba despre psoriazis, mi-aduc aminte de o doamnă pe care am cunoscut-o în anii de studenţie, când abia începeam să pătrund tainele ierburilor de leac. Îi sunt foarte recunoscător acelei doamne, deoarece cazul ei mi-a dat foarte multă încredere în plante şi în puterea tămăduitoare a naturii, încredere de care aveam mare nevoie la început. În cazul ei, boala a debutat foarte repede: au apărut pe corp un fel de pete roşii, care după aceea au prins cruste, iar în câteva luni s-au extins şi au cuprins 70% din corp. Diagnosticul: psoriazis. A fost internată în spitalul de boli de piele vreme de câteva luni, a făcut tot felul de tratamente, dar nici un rezultat. Disperată de starea în care ajunsese, sătulă să tot umble pe holurile spitalului “pictată” cu soluţii de toate culorile curcubeului, care nu aveau nici un efect, s-a hotărât să urmeze un tratament inedit: nu a mai mâncat nimic vreme de 7 zile, a băut numai ceai de trei-fraţi-pătaţi (doi litri pe zi) şi s-a rugat, seară de seară, la lumina stelelor care se vedeau prin geamul salonului de spital şi care-i ţinea loc de lumânări. Doctorul care o trata i-a spus sceptic: “Fă-o şi pe asta, oricum nu mai ai ce pierde”. Nu mică a fost mirarea aceluiaşi medic când, după o săptămână, corpul pacientei sale a început să se cureţe de la sine şi să rămână de parcă nici nu ar fi existat boala vreodată. Pacienta a urmat apoi o cură alimentară cu vegetale (fără carne şi băutură), a mai luat din când în când din ceaiul miraculos... Au trecut de atunci aproape 20 de ani, iar boala aceea cumplită a rămas un vis, nu a mai revenit niciodată.
- Acnee - Este o afecţiune care răspunde extraordinar de bine la tratamentul cu regim vegetarian (mai ales cu crudităţi) şi ceaiuri depurative. Cum această iarbă este o adevărată regină printre plantele de dezintoxicare, vă recomandăm o cură de 30 de zile, cu un litru de ceai băut zilnic, pe stomacul gol, adăugând, pentru cei care au avut probleme hepatice, o jumătate de linguriţă rasă de iarbă de rostopască, la litrul de ceai. După primul tratament, faceţi o lună de pauză şi, chiar dacă nu au apărut rezultatele pe care le aşteptaţi, mai faceţi apoi 30 de zile de cură. Efortul va merita!
- Rinită şi rinosinuzită alergică - Indiferent dacă este vorba de o afecţiune pe fond alergic sau pe fond infecţios, cura cu ceai de trei-fraţi-pătaţi (2-4 căni pe zi) vă va ajută. Faceţi, aşadar, un tratament intern cu acest ceai, la care adăugaţi aspiraţiile nazale făcute astfel: în jumătate de pahar cu decoct foarte concentrat (aveţi reţeta mai sus), puneţi un sfert de linguriţă de sare grunjoasă şi amestecaţi bine; puneţi în căuşul palmei această soluţie şi aspiraţi-o cu o nară, până simţiţi că locul s-a curăţat bine, apoi continuaţi cu cealaltă nară. Rezultatele vă vor uimi.
- Boli grave, produse de intoxicare (reumatism degenerativ, cancer cu diverse localizări, dereglări endocrine) - În toate aceste afecţiuni, tratamentul consecvent cu plante purificatoare înseamnă, nu este o exagerare, că aţi rezolvat pe jumătate lucrurile, oricât de grave ar fi. Se fac cure îndelungate cu ceai de trei-fraţi-pătaţi, care va fi folosit în locul apei de băut. Acest tratament, în aparenţă banal, va declanşa procese de purificare foarte puternice, va pregăti terenul pentru alte remedii specifice bolii respective şi, nu în ultimul rând, va elimina efectele nefaste ale medicamentelor chimice pe care eventual le-aţi luat.
Uz extern
Pentru tratarea dermatozelor, a bubelor dulci şi a scurgerilor vaginale (leucoree), se face infuzie din 4 linguri de plantă mărunţită, la o cană de apă clocotită (pentru boli de piele) sau la un litru de apă (pentru leucoree). Se lasă acoperit 30 de minute. Se strecoară. Se aplică comprese în dermatoze şi bube dulci, se fac spălături vaginale pentru leucoree.
Sfatul... pisicii mamei mele
De zece ani, mama mea are cea mai mofturoasă pisică pe care am văzut-o vreodată, mofturoasă atât la mâncare, cât şi aşa, în general. Singurul fel de “hrană” pe care Susu însă nu-l refuză niciodată, oricât de prost dispusă ar fi (au şi animalele toane, chiar dacă nu atât de insuportabile ca oamenii), este iarba de trei-fraţi-pătaţi. Nici cea mai apetisantă bucăţică de carne nu se compară cu această delicatesă 100% vegetală, pe care o consumă cu o plăcere imensă. Anul trecut, când a fost secetă şi nu am avut suficientă plantă, a luat o boală care a făcut să-i cadă foarte tare blăniţa - un motiv serios pentru ca ai casei să se aprovizioneze din belşug anul acesta cu acest elixir. Animalele simt instinctiv că au nevoie de purificare, de o spălare de toxine a organismului. Noi, oamenii, trebuie să ne îngrijim de sănătate, folosindu-ne înţelepciunea. S-o folosim acum, în pragul acestei veri luminoase, când câmpurile şi locurile virgine sunt pline de trei-fraţi-pătaţi.
“Reţetă eficace pentru durerile de reumatism”
Leacul a fost testat pe foarte multe persoane şi, de fiecare dată, rezultatele au fost spectaculoase. Reţetă: la un sfert de litru de spirt medicinal se adaugă o lingură de sare de lămâie şi o linguriţă de sare de bucătărie foarte fină. Totul se pune într-o sticlă de o jumătate de litru, pentru a se putea agita din când în când. Amestecul se lasă să stea 7-10 zile, pentru a se dizolva complet sarea (deşi mai rămâne pe fundul sticlei puţin). Se ung cu acest spirt locurile dureroase şi se stă la căldură, bine învelit (iarna se stă lângă o sobă încinsă). Aşa cum am spus, rezultatele sunt surprinzătoare.
“Vă propun câteva tratamente vechi şi foarte eficiente”
Din întâmplare, am intrat în posesia unei cărţi foarte vechi, în care, printre altele, am găsit şi câteva reţete de leacuri, pe care le-am încercat în familie, cu rezultate deosebite.
- Suc pentru sufocări. Se prepară o infuzie dintr-o linguriţă de spin alb, opărită cu 250 ml apă. Se lasă să stea 10 minute, se strecoară, apoi se adaugă 3 cuburi de gheaţă şi se bea lichidul după ce ele s-au dizolvat.
- Leac pentru picioare obosite. Într-un lighean cu apă caldă se dizolvă trei aspirine. Se ţin picioarele înăuntru, până ce apa se răceşte. Este foarte reconfortant.
- Senzaţie de leşin. Se umple un pahar cu apă şi se înclină în sens invers, ca şi cum ai vrea să dai altcuiva să bea, dar bei tu. L-am încercat pe mine şi are efect fulgerător.
- Contra otitei. Se încălzeşte o felie de slănină de porc, neafumată şi nesărată, într-o tigaie, atât cât să suporte bolnavul. Apoi se pune într-o pânză curată şi se aşează pe urechea bolnavă. Se ţine capul aplecat în partea cealaltă.
“Leac contra insomniei”
Insomnia se poate vindeca miraculos, cu următoarea reţetă: se iau părţi egale din: muşeţel, coada-şoricelului, sunătoare, busuioc şi se amestecă omogen. Se face o infuzie cu un pumn de plante la un litru de apă. Se beau 3-4 căni pe zi.
Se afișează postările cu eticheta plante depurative. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta plante depurative. Afișați toate postările
10 oct. 2011
Leacuri babesti - 31-
PLANTELE DEPURATIVE
O treaptă obligatorie pentru întărirea sistemului imunitar
În medicina naturistă se ştie că starea de sănătate a trupului şi a sufletului se bazează într-o foarte mare măsură pe echilibrul între două procese fundamentale ale fiinţei noastre: asimilarea şi eliminarea. Cel mai adesea, boala şi suferinţa apar atunci când, într-o formă sau alta, asimilăm mai multe toxine decât putem elimina. Dacă, de pildă, trăim într-o aglomeraţie urbană şi inspirăm zilnic noxele a sute şi mii de ţevi de eşapament, bem o apă de calitate îndoielnică şi ne hrănim cu alimente „presărate” cu tot felul de aditivi chimici, la un moment dat organismul nostru va fi împovărat de substanţe nocive. Această împovărare va duce la o scădere a capacităţii naturale de apărare, iar de aici până la boală nu mai este decât un singur pas. În plan psihologic, lucrurile stau exact la fel: neliniştile, conflictele, supărările şi alte emoţii negative mai mici sau mai mari se adună, iar sufletul, nemaiputând să le primenească, intră în criză. Forma de manifestare poate fi o iritabilitate pasageră, o insomnie sau mai rău, o depresie, însă fenomenul este acelaşi: o încărcare a fiinţei cu toxine (de data această psihice), care duce la îmbolnăvire. Ce este de făcut? Este limpede că nu putem pleca de la îndatoririle noastre pentru a ne izola pe un vârf de munte, unde apa şi aerul sunt limpezi şi curate, unde stresul vieţii de zi cu zi nu ne mai atinge. Soluţia cea mai eficace este să ne despovărăm cât mai repede de toate impurităţile şi zaţurile adunate, fiinţa noastră regăsindu-şi apoi în mod spontan echilibrul. Atât pentru eliminarea toxinelor fizice, cât şi a celor psihice, medicina naturistă ne pune la îndemână mijloace de purificare cât se poate de eficiente. Aplicarea lor este extrem de importantă. După cum am spus, nu o dată, întărirea imunităţii (o fază ulterioară purificării) nu se poate face decât pe un organism spălat de zguri şi de toxine. Ca să poată lupta, celulele de apărare - o adevărată armată pusă la dispoziţia noastră - au nevoie de drum curat.
Plantele depurative
Rolul lor este să facă o „curăţenie generală” a organismului, determinând intensificarea eliminării reziduurilor pe toate căile principale: transpiraţie, urină şi fecale. Purificarea determinată de ele este atât de intensă, încât la persoanele foarte intoxicate pot apărea într-o primă fază fenomene derutante şi nu întotdeauna foarte plăcute, cum ar fi: transpiraţia abundentă şi cu un miros mai neplăcut ca de obicei (după care se reduce cantitativ şi devine inodoră), urinarea frecventă, mici erupţii tegumentare (care se vindecă extrem de rapid, fiind vorba de o reacţie de vindecare). În flora noastră sunt mai bine de 30 de plante depurative, unele mai intense ca acţiune, altele mai blânde. Dintre acestea, am selectat câteva cu efecte puternice, dar în acelaşi timp neagresive şi pe care le puteţi găsi cu uşurinţă în magazine:
Iarba de trei-fraţi-pătaţi (Viola tricolor) - am pus-o pe primul loc fiindcă are cele mai complete efecte. Rezultate deosebite se obţin în cazul persoanelor foarte sensibile la bolile sezonului rece (în special la guturai şi bronşită), precum şi în cazul celor care deja suferă de afecţiuni cronicizate cum ar fi bronşita, astmul, reumatismul etc. Recomandăm administrarea acestei plante sub formă de ceai preparat astfel: se pun într-un vas de porţelan sau sticlă 2-3 linguri de iarbă de trei-fraţi-pătaţi mărunţită, într-o jumătate de litru de apă de izvor sau plată. Planta se lasă să se macereze la temperatura camerei, de seara până dimineaţa, când se filtrează. Maceratul se pune deoparte, iar planta rămasă se va opări vreme de jumătate de oră cu o jumătate de litru de apă clocotită, după care se lasă să se răcească şi se filtrează. În final, se combină maceratul cu extractul obţinut prin opărire, iar preparatul va fi băut pe parcursul unei zile.
Boabele de ienupăr (Juniperus communis) - sunt un remediu foarte eficient mai ales pentru persoanele care au tendinţa de a acumula foarte multă apă în ţesuturi, care au probleme cu rinichii şi căile urinare. Se ia sub formă de tinctură: o linguriţă de tinctură de ienupăr se bea diluată în jumătate de pahar de apă, de trei ori pe zi. Tinctura se prepară prin punerea într-un borcan cu apă a 15 linguriţe de boabe de ienupăr măcinate cu râşniţa electrică de cafea, după care se adaugă un pahar de alcool alimentar de 70°; se închide ermetic borcanul şi se lasă la macerat vreme de 10 zile, după care se filtrează prin tifon, preparatul obţinut păstrându-se în sticluţe închise la culoare. (Preparatul se găseşte şi în farmacii.)
Fructele de soc (Sanbucus nigra) - le-am lăsat în mod intenţionat ultimele, pentru că sunt probabil cele mai puternice şi mai complexe depurative din flora noastră medicinală. Se foloseşte tinctura obţinută din fructe proaspete, tinctură pe care în prezent o găsiţi în mai toate magazinele naturiste de la noi. Care sunt efectele acestei tincturi? În primul rând, ea deblochează tranzitul intestinal, fiind de un imens ajutor pe termen lung persoanelor constipate sau cu o eliminare leneşă. Apoi, tinctura de fructe de soc mobilizează toxinele din organism şi intensifică eliminarea lichidelor din corp prin diureză şi prin transpiraţie. Cel mai spectaculos efect al acestui remediu este reglarea rapidă a greutăţii corporale, ducând în mod reflex la mult dorita pierdere a kilogramelor în plus. Mai ales la debutul sezonului rece, perioadă în care kilogramele se depun cu uşurinţă, este extrem de benefică această uşurare a organismului de surplusurile de greutate. Aceasta pentru că este ştiut că persoanele supraponderale, la fel ca şi cele extrem de slabe, au problemele de imunitate cele mai mari şi sunt cele mai vulnerabile la bolile sezonului rece. Se administrează 1-2 linguri de tinctură de fructe de soc pe zi, dimineaţa pe nemâncate. Pentru persoanele cu probleme ceva mai serioase de greutate se recomandă o schemă de tratament mai complexă: în prima zi se ia o linguriţă, la ora 18; a două zi se iau două linguriţe la aceeaşi oră ş.a.m.d., până în ziua a şaptea, când se ajunge la 7 linguriţe luate odată. Se menţine această doză vreme de 30 de zile. Dozele progresive se iau pentru a nu crea un şoc tranzitului intestinal, care va fi foarte mult accelerat, la fel ca şi diureza şi procesele de eliminare pe ansamblu.
Cât timp durează o cură
Durata tratamentului de dezintoxicare cu aceste plante este determinată în primul rând de gravitatea problemelor cu care ne confruntăm. Pentru o persoană sănătoasă, cu un regim de viaţă moderat şi fără vicii majore, două săptămâni de tratament cu una din plantele de mai sus sunt suficiente pentru asigurarea unei bune imunităţi pe perioada sezonului rece. Persoanele foarte sensibile la răceli, care au eventual afecţiuni respiratorii, nu numai cronicizate, ar fi bine să facă minimum o lună de tratament cu una din aceste plante depurative, cura putând fi prelungită atât cât simt nevoia.
Care sunt efectele curei
În primul rând, această cură ne face să ne simţim mai uşori, ne conferă în timp un anumit gen de prospeţime, reflectată printr-o capacitate de muncă sporită, un somn mai odihnitor, o piele mai curată şi mai strălucitoare, o rezistenţă fizică şi psihică mai bună. Apoi, remediile de stimulare imunitară „prind” mult mai rapid după ce am urmat acest tratament. În funcţie de planta aleasă pentru cură, din cele trei descrise mai sus, vom sesiza şi nişte efecte specifice, după cum urmează:
· cura cu trei-fraţi-pătaţi ajută în special la eliminarea bolilor respiratorii cronice (mai ales bronşita şi astmul), precum şi a bolilor alergice de tot felul;
· cura cu tinctură de ienupăr măreşte foarte mult imunitatea la nivelul rinichilor şi a vezicii, ceea ce duce la eliminarea promptă a cistitelor, nefritelor, a anumitor forme de uretrită;
· cura cu tinctură de fructe de soc elimină constipaţia şi ajută la o scădere rapidă în greutate (mai ales în varianta ceva mai complexă şi îndelungată, prezentată mai sus).
O treaptă obligatorie pentru întărirea sistemului imunitar
În medicina naturistă se ştie că starea de sănătate a trupului şi a sufletului se bazează într-o foarte mare măsură pe echilibrul între două procese fundamentale ale fiinţei noastre: asimilarea şi eliminarea. Cel mai adesea, boala şi suferinţa apar atunci când, într-o formă sau alta, asimilăm mai multe toxine decât putem elimina. Dacă, de pildă, trăim într-o aglomeraţie urbană şi inspirăm zilnic noxele a sute şi mii de ţevi de eşapament, bem o apă de calitate îndoielnică şi ne hrănim cu alimente „presărate” cu tot felul de aditivi chimici, la un moment dat organismul nostru va fi împovărat de substanţe nocive. Această împovărare va duce la o scădere a capacităţii naturale de apărare, iar de aici până la boală nu mai este decât un singur pas. În plan psihologic, lucrurile stau exact la fel: neliniştile, conflictele, supărările şi alte emoţii negative mai mici sau mai mari se adună, iar sufletul, nemaiputând să le primenească, intră în criză. Forma de manifestare poate fi o iritabilitate pasageră, o insomnie sau mai rău, o depresie, însă fenomenul este acelaşi: o încărcare a fiinţei cu toxine (de data această psihice), care duce la îmbolnăvire. Ce este de făcut? Este limpede că nu putem pleca de la îndatoririle noastre pentru a ne izola pe un vârf de munte, unde apa şi aerul sunt limpezi şi curate, unde stresul vieţii de zi cu zi nu ne mai atinge. Soluţia cea mai eficace este să ne despovărăm cât mai repede de toate impurităţile şi zaţurile adunate, fiinţa noastră regăsindu-şi apoi în mod spontan echilibrul. Atât pentru eliminarea toxinelor fizice, cât şi a celor psihice, medicina naturistă ne pune la îndemână mijloace de purificare cât se poate de eficiente. Aplicarea lor este extrem de importantă. După cum am spus, nu o dată, întărirea imunităţii (o fază ulterioară purificării) nu se poate face decât pe un organism spălat de zguri şi de toxine. Ca să poată lupta, celulele de apărare - o adevărată armată pusă la dispoziţia noastră - au nevoie de drum curat.
Plantele depurative
Rolul lor este să facă o „curăţenie generală” a organismului, determinând intensificarea eliminării reziduurilor pe toate căile principale: transpiraţie, urină şi fecale. Purificarea determinată de ele este atât de intensă, încât la persoanele foarte intoxicate pot apărea într-o primă fază fenomene derutante şi nu întotdeauna foarte plăcute, cum ar fi: transpiraţia abundentă şi cu un miros mai neplăcut ca de obicei (după care se reduce cantitativ şi devine inodoră), urinarea frecventă, mici erupţii tegumentare (care se vindecă extrem de rapid, fiind vorba de o reacţie de vindecare). În flora noastră sunt mai bine de 30 de plante depurative, unele mai intense ca acţiune, altele mai blânde. Dintre acestea, am selectat câteva cu efecte puternice, dar în acelaşi timp neagresive şi pe care le puteţi găsi cu uşurinţă în magazine:
Iarba de trei-fraţi-pătaţi (Viola tricolor) - am pus-o pe primul loc fiindcă are cele mai complete efecte. Rezultate deosebite se obţin în cazul persoanelor foarte sensibile la bolile sezonului rece (în special la guturai şi bronşită), precum şi în cazul celor care deja suferă de afecţiuni cronicizate cum ar fi bronşita, astmul, reumatismul etc. Recomandăm administrarea acestei plante sub formă de ceai preparat astfel: se pun într-un vas de porţelan sau sticlă 2-3 linguri de iarbă de trei-fraţi-pătaţi mărunţită, într-o jumătate de litru de apă de izvor sau plată. Planta se lasă să se macereze la temperatura camerei, de seara până dimineaţa, când se filtrează. Maceratul se pune deoparte, iar planta rămasă se va opări vreme de jumătate de oră cu o jumătate de litru de apă clocotită, după care se lasă să se răcească şi se filtrează. În final, se combină maceratul cu extractul obţinut prin opărire, iar preparatul va fi băut pe parcursul unei zile.
Boabele de ienupăr (Juniperus communis) - sunt un remediu foarte eficient mai ales pentru persoanele care au tendinţa de a acumula foarte multă apă în ţesuturi, care au probleme cu rinichii şi căile urinare. Se ia sub formă de tinctură: o linguriţă de tinctură de ienupăr se bea diluată în jumătate de pahar de apă, de trei ori pe zi. Tinctura se prepară prin punerea într-un borcan cu apă a 15 linguriţe de boabe de ienupăr măcinate cu râşniţa electrică de cafea, după care se adaugă un pahar de alcool alimentar de 70°; se închide ermetic borcanul şi se lasă la macerat vreme de 10 zile, după care se filtrează prin tifon, preparatul obţinut păstrându-se în sticluţe închise la culoare. (Preparatul se găseşte şi în farmacii.)
Fructele de soc (Sanbucus nigra) - le-am lăsat în mod intenţionat ultimele, pentru că sunt probabil cele mai puternice şi mai complexe depurative din flora noastră medicinală. Se foloseşte tinctura obţinută din fructe proaspete, tinctură pe care în prezent o găsiţi în mai toate magazinele naturiste de la noi. Care sunt efectele acestei tincturi? În primul rând, ea deblochează tranzitul intestinal, fiind de un imens ajutor pe termen lung persoanelor constipate sau cu o eliminare leneşă. Apoi, tinctura de fructe de soc mobilizează toxinele din organism şi intensifică eliminarea lichidelor din corp prin diureză şi prin transpiraţie. Cel mai spectaculos efect al acestui remediu este reglarea rapidă a greutăţii corporale, ducând în mod reflex la mult dorita pierdere a kilogramelor în plus. Mai ales la debutul sezonului rece, perioadă în care kilogramele se depun cu uşurinţă, este extrem de benefică această uşurare a organismului de surplusurile de greutate. Aceasta pentru că este ştiut că persoanele supraponderale, la fel ca şi cele extrem de slabe, au problemele de imunitate cele mai mari şi sunt cele mai vulnerabile la bolile sezonului rece. Se administrează 1-2 linguri de tinctură de fructe de soc pe zi, dimineaţa pe nemâncate. Pentru persoanele cu probleme ceva mai serioase de greutate se recomandă o schemă de tratament mai complexă: în prima zi se ia o linguriţă, la ora 18; a două zi se iau două linguriţe la aceeaşi oră ş.a.m.d., până în ziua a şaptea, când se ajunge la 7 linguriţe luate odată. Se menţine această doză vreme de 30 de zile. Dozele progresive se iau pentru a nu crea un şoc tranzitului intestinal, care va fi foarte mult accelerat, la fel ca şi diureza şi procesele de eliminare pe ansamblu.
Cât timp durează o cură
Durata tratamentului de dezintoxicare cu aceste plante este determinată în primul rând de gravitatea problemelor cu care ne confruntăm. Pentru o persoană sănătoasă, cu un regim de viaţă moderat şi fără vicii majore, două săptămâni de tratament cu una din plantele de mai sus sunt suficiente pentru asigurarea unei bune imunităţi pe perioada sezonului rece. Persoanele foarte sensibile la răceli, care au eventual afecţiuni respiratorii, nu numai cronicizate, ar fi bine să facă minimum o lună de tratament cu una din aceste plante depurative, cura putând fi prelungită atât cât simt nevoia.
Care sunt efectele curei
În primul rând, această cură ne face să ne simţim mai uşori, ne conferă în timp un anumit gen de prospeţime, reflectată printr-o capacitate de muncă sporită, un somn mai odihnitor, o piele mai curată şi mai strălucitoare, o rezistenţă fizică şi psihică mai bună. Apoi, remediile de stimulare imunitară „prind” mult mai rapid după ce am urmat acest tratament. În funcţie de planta aleasă pentru cură, din cele trei descrise mai sus, vom sesiza şi nişte efecte specifice, după cum urmează:
· cura cu trei-fraţi-pătaţi ajută în special la eliminarea bolilor respiratorii cronice (mai ales bronşita şi astmul), precum şi a bolilor alergice de tot felul;
· cura cu tinctură de ienupăr măreşte foarte mult imunitatea la nivelul rinichilor şi a vezicii, ceea ce duce la eliminarea promptă a cistitelor, nefritelor, a anumitor forme de uretrită;
· cura cu tinctură de fructe de soc elimină constipaţia şi ajută la o scădere rapidă în greutate (mai ales în varianta ceva mai complexă şi îndelungată, prezentată mai sus).
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
