Leacuri babesti - 41-

                                                         OŢETUL DE MERE

Cel mai modest dintre alimente vindecă 100 de boli!
Citiţi cu atenţie acest articol! Cu siguranţă vă va folosi, pentru că este vorba despre un leac excepţional şi pe care îl aveţi la îndemână în permanenţă în cămară. Este vorba de unul din cele mai vechi medicamente cunoscute de umanitate, menţionat pentru prima oară în tratate de medicină egiptene, scrise în urmă cu mai bine de trei milenii: oţetul de mere. Medicii Greciei antice îl foloseau pe scară largă, însuşi Hipocrate punându-l la loc de cinste în scrierile sale. În medicina populară românească, este folosit din timpuri imemoriale. Ţăranii noştri din zonele de deal şi de munte prepară şi astăzi oţetul de mere în fiecare toamnă, folosindu-l apoi pe timpul lungii ierni contra diferitelor boli ori, pur şi simplu, pentru menţinerea sănătăţii. Practic nu există zonă în care să nu fie cunoscută folosirea acestui remediu popular. Deşi nu este un panaceu, ar putea candida cu şanse serioase la acest titlu. De ce? Pentru că licoarea acrişoară şi uşor tulbure rezultată în urma fermentării cidrului de mere vindecă nu mai puţin de... o sută de afecţiuni din cele mai diverse, de la banalele dureri de cap, la boli metabolice grave.
Compoziţia oţetului de mere
În principal, această licoare este compusă din apă şi din acizi organici, între care predomină acidul acetic, la care se adaugă acid propionic, acid lactic, pectină, enzime, cantităţi infime de aminoacizi. Acest cocteil de acizi organici şi enzime este un foarte puternic stimulent al digestiei şi al metabolismului, cu efecte excepţionale de dezintoxicare a organismului. Însă oţetul de mere mai are şi alte calităţi, fiindcă a preluat de la fructele din care este obţinut câteva substanţe în formă naturală extrem de utile pentru organism, dintre care vom menţiona în continuare doar câteva:
- potasiu - este un mineral esenţial pentru menţinerea sănătăţii aparatului cardiovascular. El reglează activitatea inimii şi normalizează tensiunea arterială.
- vitamină C - ajută la asimilarea fierului necesar organismului, are efect preventiv în bolile infecţioase.
- vitamine B1, B2 şi B6 - au efect întineritor şi întârzie apariţia semnelor bătrâneţii. Au efect pozitiv asupra tonusului sistemului nervos central.
     - izoflavonoide - sunt o categorie de substanţe organice conţinute de oţet, care au un puternic efect antioxidant. Ele favorizează normalizarea ciclului menstrual la femei şi reînnoirea hematiilor (globulelor roşii).
- magneziu şi fosfor - sunt două substanţe minerale conţinute de oţet, cu un rol foarte important în menţinerea sănătăţii şi echilibrului sistemului nervos. Au, de asemenea, efecte favorabile asupra sistemului imunitar şi favorizează consolidarea oaselor.
Boli care se tratează intern cu oţet de mere
În cele ce urmează nu vom putea enumera toate afecţiunile care se tratează cu rezultate bune cu ajutorul oţetului de mere, pur şi simplu din cauză că lista este prea lungă pentru a putea fi cuprinsă integral. Vom detalia doar principalele categorii de afecţiuni care răspund pozitiv la administrarea oţetului de mere:
* Reumatism, reumatism degenerativ - se ia de trei ori pe zi câte o lingură de oţet de mere amestecată cu o linguriţă de miere. Cura durează minimum trei luni şi are efecte de dezintoxicare a organismului foarte puternice. În plus, anumite substanţe conţinute de oţetul de mere au efecte antiinflamatoare articulare şi împiedică procesele de îmbătrânire şi de degenerare a cartilajelor şi a epiteliilor.
* Litiază renală (pietre la rinichi) - prevenire şi combatere - se bea de trei ori pe zi câte un pahar de apă plată (săracă în minerale) în care se dizolvă 1-2 linguriţe de oţet de mere. Remediul se ia vreme de o lună.
     * Obezitate, îngrăşare - cu oţetul de mere se fac cele mai simple şi mai eficiente tratamente de reglare ponderală. Iată unul dintre ele: se bea în fiecare dimineaţă, la trezire, pe stomacul gol, un pahar de apă de izvor, în care au fost dizolvate două linguriţe de oţet de mere. Apoi, pe parcursul zilei, după fiecare masă, vom bea o jumătate de pahar de apă în care am adăugat o linguriţă de oţet de mere şi două linguriţe de miere. Oţetul de mere stimulează procesele de eliminare din organism (în special tranzitul intestinal) şi activează anumite lanţuri metabolice care favorizează slăbitul. Dacă vreţi o cură de slăbire forte, folosiţi-o pe următoarea: înainte de fiecare masă, oricât de îmbelşugată sau săracă, se înghit doi căţei de usturoi pisaţi împreună cu o lingură mare de oţet de mere şi puţină apă. Este un preparat nu prea rafinat ca aromă şi cu atât mai puţin ca gust, însă efectul merită efortul. Ar mai fi de reţinut că această cură, destul de dură pentru tubul digestiv, nu se face mai mult de şapte zile la rând, urmate de şapte zile de pauză.
* Colecistită, dischinezie biliară, litiaze biliară - majoritatea persoanelor care au probleme cu bila ar putea fi scutite de multe necazuri luând 1-2 linguriţe de oţet de mere cu 10 minute înainte de fiecare masă (20-25 de minute în cazul persoanelor cu un apetit alimentar foarte puternic).
* Indigestii frecvente, hipoaciditate - beţi înainte de masă cu 5-10 minute şi imediat după masă câte un sfert de pahar de apă în care a fost diluată o linguriţă de oţet. Oţetul stimulează salivaţia, secreţia de sucuri gastrice şi măreşte peristaltismul tubului digestiv.
* Inapetenţă, anemie, slăbiciune corporală la copii - medicina populară recomandă în toate aceste cazuri administrarea unei linguriţe de oţet, combinată cu o linguriţă de miere, înainte de fiecare masă (doza va fi redusă la jumătate, în cazul copiilor sub cinci ani). Oţetul de mere, pe lângă faptul că stimulează pofta de mâncare şi digestia, ajută la asimilarea fierului şi a altor minerale esenţiale din alimente, favorizează procesul producerii hematiilor (globulelor roşii), stimulează foarte blând sistemul nervos central, inducând o stare de vioiciune şi tonus. Suplimentar, pe lângă administrare internă, se fac săptămânal frecţii pe tot corpul cu oţet de mere, mai ales în cazul copiilor debili, care se îmbolnăvesc uşor.
* Migrenele - mai ales cele care apar ca o consecinţă a unor probleme hepato-biliare sau a constipaţiei, se tratează intern cu oţet de mere, din care se iau 2 linguriţe diluate în puţină apă. Extern se fac fricţionări ale tâmplelor şi ale bazei craniului (deasupra cefei) cu oţet de mere. O metodă populară care uneori dă rezultate surprinzător de rapide este inspirarea vreme de cinci minute a vaporilor de oţet de deasupra unui vas umplut cu acest lichid.
Aplicaţii externe cu oţet de mere
* Durerile de gât - se face din oră în oră gargară cu o soluţie de oţet concentrată: 4 linguri de oţet la o cană (250 ml) de apă. După ce durerile de gât se atenuează, gargara se face mai rar: din 3 în 3 ore. Este un tratament deosebit de eficient în fazele incipiente ale răcelilor. Procedura are un efect foarte bun şi în cazul în care avem senzaţia de gât uscat.
* Oboseala cronică, epuizare - se face un masaj al întregului corp cu oţet de mere sau, mai bine, cu un oţet de mere aromatizat cu lavandă. Se ia oţet de mere în palmă şi se întinde pe piele cu mişcări blânde şi energice (făcute mereu în sens ascendent) insistându-se asupra umerilor, a cefei, a toracelui şi în zona frunţii. Acest tratament durează 30 minute şi va fi urmat obligatoriu de un duş, după care vă veţi simţi proaspeţi şi în formă. Acelaşi tratament este recomandat contra surmenajului intelectual, precum şi contra febrei musculare.
* Contra îmbătrânirii premature a ţesuturilor, inclusiv a pielii, se fac de două ori pe lună masaje ale întregului corp cu oţet de mere. Acest produs natural favorizează recăpătarea supleţei şi a tonusului tegumentelor, înviorează, curăţă pielea, previne apariţia infecţiilor şi a dermatozelor.
     * Micozele unghiilor - se face un tratament de lungă durată, dar cu o eficienţă excepţională, verificată în practică: de trei ori pe zi, dimineaţa, la prânz şi seara, se ţine degetul în oţet de mere timp de o jumătate de oră. Peste noapte, se înveleşte degetul bolnav în vată îmbibată cu oţet de mere şi se înfăşoară în plastic (degetare tăiate din mănuşile chirurgicale). Din când în când, se mai tamponează unghia şi cu tinctură de propolis sau de muguri de plop, care au efecte antiinfecţioase foarte puternice şi acţionează foarte bine pe ţesuturile înmuiate anterior de oţet. După 2-3 luni, micoza va dispărea.
* Răceala, adjuvant în cazul pneumoniilor şi infecţiilor gripale severe - se fac fricţionări ale întregului corp, dar în special ale toracelui, cu oţet de mere. După tratament, pacientul se înveleşte bine şi se lasă să asude vreme de măcar 10 minute. O eficienţă deosebită în cazul în care aceste boli sunt însoţite de febră sau de dureri musculare o are masajul cu oţet mentolat, care are o importanţă terapeutica atât de mare, încât vom vorbi despre el detaliat.