Plantele liniştii
Câte suferinţe există în om, tot atâtea plante vindecătoare. Chiar şi neliniştea are flori care îi vin de hac.
Sfârşitul lui august - începutul lui septembrie este momentul când natura cunoaşte o transformare semnificativă: soarele îşi slăbeşte intensitatea, lumina amiezii capătă o tentă aurie, cerul devine albastru adânc, verdele frunzelor se închide la culoare şi devine mai puţin pregnant, semn că plantele au ajuns la maturitate. Este o perioadă întrucâtva de odihnă, de repaus între vara tumultuoasă şi grăbită şi toamna melancolică, care pregăteşte natura de hibernare. Un moment de împlinire şi linişte, indus deopotrivă de peisaje, de temperaturile domolite, de aromele specifice începutului autumnal. Un moment propice şi calmului sufletesc, un răgaz pentru a vindeca agitaţia vacanţei şi a verii, mai micile sau mai marile spaime şi angoase, ori poate stările emoţionale negative. Un moment de a ridica stavilă între lumea cea zgomotoasă şi noi. În farmacia naturii există leac pentru tot, flori şi plante medicinale care tămăduiesc nu doar trupul, ci şi problemele psihice.
„Noaptea adorm foarte greu şi am un somn uşor, trezindu-mă la orice stimul”
Este o formă de insomnie specifică persoanelor cu o mare energie psihică, pe care însă nu ştiu să o canalizeze, precum şi celor emotivi, la care această problemă apare temporar, în timpul perioadelor mai agitate. Un remediu sedativ care rareori dă greş în aceste cazuri este tinctura de valeriană (Valeriana officinalis). Se foloseşte rădăcina, care în luna septembrie, este gata de recoltare şi care se prepară astfel: se pun într-un borcan cu filet zece linguri de pulbere de valeriană, peste care se adaugă două pahare (400 ml) de alcool alimentar de 70 de grade. Se închide borcanul ermetic şi se lasă să se macereze vreme de două săptămâni, după care se filtrează, iar tinctura rezultată se pune în sticluţe mici, închise la culoare. Se iau, cu 10 minute înainte de culcare, 1-2 linguriţe de tinctură de rădăcină de valeriană, diluate în jumătate de pahar de apă. Tratamentul se face douăsprezece seri la rând, urmate de patru zile de pauză. Valeriana calmează prompt gândurile şi emoţiile, atenuează stresul şi frica, induce o stare de linişte şi calm propice unui somn odihnitor.
„Mă enervez foarte uşor”
Controlul impulsiunilor agresive este fără doar şi poate una din cele mai spinoase probleme ale psihologiei şi ale medicinii. Aceasta, cu atât mai mult cu cât stările de nervozitate sunt de mai multe feluri: exteriorizate sau interiorizate, de moment sau de durată, motivate mai mult sau mai puţin etc. Cert este un lucru - stările de enervare repetate, oricât de justificate ar putea părea, sunt o adevărată otravă, atât pentru psihic, cât şi pentru corp, atât pentru propria fiinţă, cât şi pentru cei din jur. Calmantele de sinteză nu sunt decât rareori o soluţie pentru cei care se confruntă cu această problemă, plantele medicinale cu acţiunea lor blândă şi de lungă durată fiind un remediu mult mai potrivit. Dintre remediile vegetale folosite contra nervozităţii am ales două, pe care le vom prezenta în continuare:
· Mugurii de tei (Tilia sp.) se găsesc în farmacii sub forma maceratului glicerinat şi se administrează sub forma unor cure de 1-2 luni. În fiecare zi, se iau de trei ori, câte 50 de picături din acest preparat, diluate în puţină apă. Mugurii de tei sunt în mod special recomandaţi persoanelor impulsive, extrovertite, dominatoare, care au accese de furie.
· Captalanul (Petasites officinalis) este o plantă de munte, care creşte în apropierea cursurilor de apă. Se mai numeşte şi brusture dulce, datorită parfumului frunzelor sale uriaşe, care au proprietăţi calmante excepţionale. Din frunzele uscate se face o pulbere prin măcinarea cu râşniţa electrică de cafea, pulbere din care se administrează de 3 ori pe zi câte o linguriţă rasă, în cure de minimum o lună. Este un remediu excepţional în tratarea nervozităţii la persoanele introvertite, care nu îşi exteriorizează decât foarte rar resentimentele şi ajung să trăiască stări de frustrare intensă, explodând.
„Am coşmaruri sau visuri chinuitoare, adesea somnul meu este întrerupt de stări puternice de nelinişte”
Originea acestor tulburări de somn este încă neelucidată. Ipoteza cel mai des vehiculată este aceea că frustrările şi temerile nerezolvate şi apoi refulate în timpul stării de veghe se concretizează în timp ce dormim sub forma viselor urâte. Problema este că, repetate, aceste vise ajung să facă somnul prea puţin odihnitor şi să producă, printr-o reacţie în lanţ, tulburări emoţionale mult mai grave. Ce este de făcut? În flora noastră medicinală există o plantă despre care tocmai am vorbit, captalanul, care pe lângă calitatea sa excepţională de calmant, mai are o enigmatică proprietate: limpezeşte visele şi face somnul mai odihnitor. Cei care au studiat efectele acestei plante asupra psihicului uman au afirmat chiar că acest remediu favorizează o stare de expansiune afectivă ce elimină emoţiile neplăcute şi favorizează, în timpul stării de somn, trăirea unor emoţii benefice: iubire, bucurie, calm etc. Se administrează după-amiaza, la ora 17, o linguriţă din pulberea acestei plante şi încă o linguriţă seara, înainte de culcare. Tratamentul durează o lună şi se poate relua după 5-7 zile de pauză.
„Vremea rea îmi dă stări de tristeţe şi nelinişte”
În termeni de specialitate, această problemă, de care suferă milioane de oameni, se numeşte meteosensibilitate şi este tot mai larg răspândită. Mai ales în perioadele ploioase, cu cer închis şi cu plafon de nori jos, stările emoţionale cunosc aceeaşi evoluţie ca şi vremea de afară, tinzând să devină instabile şi mohorâte. Care este leacul? O plantă cu proprietăţi psihostabilizante, care creşte în grădină: rozmarinul (Rosmarinus officinalis). Din această plantă se realizează o infuzie combinată astfel: se pun 2-3 linguriţe de rozmarin mărunţit la macerat într-o cană de apă, vreme de 8-10 ore, după care se filtrează. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta rămasă după filtrare se opăreşte cu o cană de apă clocotită, după care se lasă să se răcească şi se filtrează. În final, se amestecă cele două extracte, obţinându-se aproximativ o jumătate de litru de preparat, care se administrează pe parcursul unei zile. Rozmarinul conferă o stare de bună dispoziţie şi tonus psihic, atenuează fluctuaţiile emoţionale specifice meteosensibililor, micşorează receptivitatea la stimulii percepuţi ca negativi (lumină redusă şi cenuşie, zgomotul monoton al ploii, umezeală etc.).
În perioadele friguroase şi umede, un leac extraordinar pentru psihic şi corp se obţine dintr-o rudă de origine mediteraneană a rozmarinului, şi anume măghiranul (Majorana hortensis). O infuzie fierbinte, obţinută prin opărirea a 3 linguriţe de măghiran cu o jumătate de litru de apă, are proprietăţi încălzitoare rapide, relaxante şi chiar euforizante, risipind depresia indusă de vremea de afară.
„Sufăr de anxietate”
Anxietatea este o stare de teamă puternică, fără un motiv aparent. În prezent constituie - se pare - cea mai frecvent întâlnită tulburare emoţională la noi în ţară. Cauza profundă a anxietăţii este acumularea de frici, de tensiuni cauzatoare de îngrijorare, care ajung ulterior să se traducă prin apariţia unor stări de angoasă, de teamă, cu atât mai intensă, cu cât motivul ei scapă celui care o trăieşte. Există în momentul actual medicaţie anxiolitică, care se administrează celor la care această tulburare emoţională apare în forme grave. În formele mai uşoare, însă, este extrem de eficient un remediu pe cât de cunoscut, pe atât de puternic: iarba de sunătoare (Hypericum perforatum). Studiile moderne arată că această iarbă de leac aparent banală acţionează ca un adevărat normalizator al activităţii emoţionale, reducând pur şi simplu gradul de excitabilitate psihică, dar fără a da reacţii adverse, de genul apatiei, al stărilor de confuzie mentală etc. Din contră, sunătoarea este un vigilizant, adică un remediu care ţine mintea trează şi limpede, conferind un gen de imunitate la stări emoţionale negative, cum ar fi anxietatea, depresia, astenia. Se administrează de trei ori pe zi câte o linguriţă de pulbere de plantă, luată cu puţină apă.
„În situaţiile stresante simt cum ritmul cardiac o ia la galop şi mă panichez”
Ghizdeiul (Lotus corniculatus) este o plantă cu tulpini ierboase şi flori delicate, de culoare galbenă, extrem de des întâlnită pe pajiştile din zonele de deal şi de munte de la noi. Aşa cum o arată şi denumirea ştiinţifică, este înrudit cu faimosul lotus şi are două calităţi terapeutice extrem de preţioase: acţionează ca un calmant psihic blând şi totodată reglează activitatea şi ritmul cardiac. Este probabil cel mai eficient remediu de la noi, în tratarea nevrozelor cardiace. Se administrează sub formă de tinctură preparată astfel: se pun într-un borcan cu filet cincisprezece linguri de pulbere de tulpini înflorite de ghizdei, peste care se adaugă două pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se închide borcanul ermetic şi se lasă la macerat vreme de zece zile, după care se filtrează, iar tinctura rezultată va fi pusă în sticluţe mici, închise la culoare. Se ia câte o linguriţă de tinctură de ghizdei de patru ori pe zi, în cure de 2-3 luni.
„Am un somn greu, dar mă trezesc mai obosit decât mă culc”
Această tulburare de somn se datorează fie unei stări de epuizare cronică, fie unor disfuncţionalităţi ale sistemului nervos, pentru care momentan nu există tratament în medicina oficială. În medicina tradiţională, există însă un leac cu efecte excepţionale: combinaţia în proporţii egale de frunze de pelin (Arthemisia absinthum) şi seminţe de chimen (Carum carvi). Din fiecare plantă se face o tinctură după reţeta prezentată la ghizdei, după care cele două tincturi se combină în proporţii egale. Din acest amestec se iau seara, cu zece minute înainte de culcare, 50 de picături, putându-se ajunge gradat, dacă nu apar efectele scontate, la 150 de picături, administrate în doză unică. Administrarea se face pe stomacul gol, ultima masă fiind luată cu minimum 3 ore înainte de culcare. Tratamentul va fi urmat vreme de 21 de zile, după care se face o pauză de 10 zile. Tratamentul se poate relua dacă este nevoie. Efectele acestui amestec de chimen şi pelin sunt uimitoare: somnul devine mult mai uşor şi mai limpede, ne amintim visele mult mai uşor şi, cel mai interesant, ne putem programa aceste vise. Pentru aceasta, înainte de a adormi, ne vom relaxa profund şi apoi ne vom gândi cu intensitate la un peisaj plăcut şi odihnitor, trăind cu anticipaţie bucuria din vis, atunci când ne vom regăsi în acel decor. După ceva antrenament, visele plăcute pe care ni le dorim vor începe să apară, iar somnul va deveni mult mai odihnitor, ne vom trezi învioraţi şi bine dispuşi.
Se afișează postările cu eticheta echinacea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta echinacea. Afișați toate postările
10 oct. 2011
Leacuri babesti - 38-
ARNICA
ă superbă, cu flori mari şi galbene, care creşte pe pajiştile înalte ale munţilor noştri la începutul verii. Arnica (Arnica montana) este o “rivală” serioasă a echinaceei, având, pe lângă efectele imunostimulatoare şi o acţiune antibiotică puternică, motiv pentru care adesea este folosită pentru tratarea infecţiilor deja declanşate. Mai mult, datorită efectelor sale antidepresive şi tonice cerebrale, este un excelent remediu pentru perioada de toamnă-iarnă, când tonusul psihic este în scădere (ceea ce afectează nefast capacitatea organismului de a se apăra de boli).Este o plant
Cum se administreaz
Având (în doze mari) o toxicitate destul de mare, arnica se folose
Cui îi este recomandat
La fel ca
ECHINACEAă înăltuţă, a cărei tulpină floriferă depăşeşte adesea un metru, adusă din America de Nord, unde era un leac de căpătâi al pieilor roşii. A fost preluată de către cercetătorii americani din medicina tradiţională a amerindienilor şi ulterior, de către cei germani, care au descoperit faptul că are efecte uimitoare de mărire a rezistenţei naturale a organismului la infecţii. Se pare că cele mai spectaculoase rezultate le are, în timpul sezonului rece, în prevenirea gripei, fiind denumită adesea “vaccinul antigripal natural”. Cea mai folosită este specia cu flori roşii (Echinacea purpurea), care este fără doar şi poate cel mai vândut stimulent imunitar de pe mapamond la ora actuală. Care sunt atuurile acestui remediu? Acţionează relativ rapid (în 3-4 zile apar efectele de mărire a capacităţii de apărare a organismului în faţa infecţiilor), are o toxicitate scăzută (este indicat şi copiilor mici), poate fi folosit pe termen lung, fără a da efecte adverse.Este o plant
Cum se administreaz
Pe termen scurt, cel mai rapid
Cui îi este recomandat
Este în primul rând indicat
GINSENGULGinsengul (Panax ginseng) este una dintre plantele medicinale emblematice ale lumii. A fost, se pare, prima dat
Cum se administreaz
În farmaciile noastre, ginsengul se g
Cui îi este recomandat ginsengul?
Ca stimulent imunitar, aceast
Precau
La femeile aflate la menopauză, ginsengul poate declanţii la tratamentul cu ginseng şa reacţii cum ar fi bufeurile, reapariţia temporară a unor sângerări similare celor menstruale. Este contraindicată administrarea ginsengului copiilor sub 10 ani. De asemenea, este contraindicată administrarea ginsengului, atunci când există afecţiuni tumorale, benigne sau maligneă plantă este recomandată structurilor mai puţin robuste, care au o rezistenţă redusă la efort şi intemperii. Este, de asemenea, de un real folos persoanelor convalescente, mai în vârstă, care se confruntă cu perioade de epuizare fizică sau intelectuală. ă ginsengul?ăseşte mai ales sub formă de capsule care conţin pulbere de rădăcină, pură sau în amestec cu alte plante chinezeşti. Aceste capsule se administrează conform prospectului, doza pentru un adult fiind în jur de un gram de plantă pe zi, în timp ce pentru copii ea se înjumătăţeşte sau se împarte la trei. De asemenea, mai există şi fiole cu extract de ginseng, de obicei combinat cu lăptişor de matcă. Se ia câte o fiolă pe zi. Un tratament pentru mărirea imunităţii poate dura între zece şi treizeci de zile, putând fi reluat periodic, atunci când ne simţim slăbiţi sau cu imunitatea scăzută. ă cultivat în China, de unde s-a răspândit pe tot continentul asiatic. În prezent, există o multitudine de tipuri de ginseng, dintre care cele mai apreciate sunt cel chinez şi cel coreean. Rădăcina acestei plante este considerată una dintre cele mai bune adaptogene, motiv pentru care este folosită cu succes într-o mare varietate de boli. Ce înseamnă plantă adaptogenă? Plantele din această categorie sunt cele care măresc capacitatea şi viteza de adaptare a organismului la condiţiile neprielnice de viaţă (frig, stres, absenţa luminii, carenţe de alimentaţie, etc.). În contextul articolului nostru, interesează în primul rând efectul ginsengului de mărire a imunităţii şi a rezistenţei organismului la frig şi la oscilaţiile de temperatură.ă echinacea?ă persoanelor relativ sănătoase, care vor să se ferească de bolile respiratorii din timpul iernii. O cură de 10-14 zile cu tinctură sau pulbere de echinacea măreşte considerabil capacitatea de apărare a organismului în faţa infecţiilor. Apoi, echinacea, mai ales sub formă de pulbere, este un adevărat elixir pentru persoanele foarte sensibile la frig, care fac guturai, se confruntă cu umflarea amigdalelor sau a ganglionilor la cea mai mică pală de curent. O cură de o lună cu echinacea sub formă de pulbere ajută la eliminarea gradată a infecţiilor persistente şi măreşte rezistenţa la bolile infecţioase. ă echinacea?şi simplu mod de administrare este tinctura, pe care o găsim în prezent în mai toate farmaciile şi magazinele naturiste. Se ia o linguriţă de tinctură de trei ori pe zi, de preferinţă pe stomacul gol, pentru prevenirea îmbolnăvirii. Atunci când răceala s-a instalat deja, se iau până la 4 linguriţe pe zi sau se apelează la remedii mai puternice, cum ar fi arnica. Pe termen mai lung, efecte extraordinare are pulberea de echinacea, care - deşi este mai greu de găsit la Plafar şi e ceva mai complicat de administrat - este mult mai eficientă decât tinctura. Se ia o jumătate de linguriţă de pulbere de echinacea, obţinută prin măcinarea plantei cu râşniţa electrică de cafea, de trei ori pe zi, în cure de minimum două săptămâni. Este un remediu excepţional atunci când simţim că ne încearcă răceala, când avem infecţii în gât, ale amigdalelor sau ale sinusurilor, care nu mai cedează. Reacţia imunitară potenţată de tratamentele cu pulbere de echinacea este atât de puternică, încât persoane care se tratau de un banal guturai au constatat dispariţia unor infecţii renale, a unor boli de piele de origine infecţioasă sau chiar a unor tumori benigne, care nu cedaseră la nici o altă formă de tratament. ă arnica?şi la echinacea, o cură de două săptămâni cu arnică este recomandată persoanelor care nu au probleme majore de sănătate, dar care vor să evite bolile iernii, în special răcelile. Cele mai spectaculoase efecte se obţin însă în mărirea imunităţii persoanelor deja afectate de boli cum ar fi guturaiul, faringita, amigdalita, bronşita, sinuzita, eventual cronicizate. Tinctura de arnică completează foarte bine şi tratamentul cu antibiotice de sinteză. Este indicată în bolile însoţite de febră, în prevenirea şi în tratarea infecţiilor rinichilor şi căilor urinare. ă arnica?şte intern, mai ales sub formă de tinctură, care permite o dozare exactă şi are efecte foarte puternice în cantităţi mici. Tinctura de arnică se găseşte în farmaciile naturiste şi se administrează de regulă câte 50 de picături, diluate într-o jumătate de pahar de apă, de trei-patru ori pe zi. Persoanele care au probleme de imunitate la nivelul gâtului vor face gargară cu două linguriţe de tinctură de arnică, diluate într-o jumătate de pahar cu apă.
ă superbă, cu flori mari şi galbene, care creşte pe pajiştile înalte ale munţilor noştri la începutul verii. Arnica (Arnica montana) este o “rivală” serioasă a echinaceei, având, pe lângă efectele imunostimulatoare şi o acţiune antibiotică puternică, motiv pentru care adesea este folosită pentru tratarea infecţiilor deja declanşate. Mai mult, datorită efectelor sale antidepresive şi tonice cerebrale, este un excelent remediu pentru perioada de toamnă-iarnă, când tonusul psihic este în scădere (ceea ce afectează nefast capacitatea organismului de a se apăra de boli).Este o plant
Cum se administreaz
Având (în doze mari) o toxicitate destul de mare, arnica se folose
Cui îi este recomandat
La fel ca
ECHINACEAă înăltuţă, a cărei tulpină floriferă depăşeşte adesea un metru, adusă din America de Nord, unde era un leac de căpătâi al pieilor roşii. A fost preluată de către cercetătorii americani din medicina tradiţională a amerindienilor şi ulterior, de către cei germani, care au descoperit faptul că are efecte uimitoare de mărire a rezistenţei naturale a organismului la infecţii. Se pare că cele mai spectaculoase rezultate le are, în timpul sezonului rece, în prevenirea gripei, fiind denumită adesea “vaccinul antigripal natural”. Cea mai folosită este specia cu flori roşii (Echinacea purpurea), care este fără doar şi poate cel mai vândut stimulent imunitar de pe mapamond la ora actuală. Care sunt atuurile acestui remediu? Acţionează relativ rapid (în 3-4 zile apar efectele de mărire a capacităţii de apărare a organismului în faţa infecţiilor), are o toxicitate scăzută (este indicat şi copiilor mici), poate fi folosit pe termen lung, fără a da efecte adverse.Este o plant
Cum se administreaz
Pe termen scurt, cel mai rapid
Cui îi este recomandat
Este în primul rând indicat
GINSENGULGinsengul (Panax ginseng) este una dintre plantele medicinale emblematice ale lumii. A fost, se pare, prima dat
Cum se administreaz
În farmaciile noastre, ginsengul se g
Cui îi este recomandat ginsengul?
Ca stimulent imunitar, aceast
Precau
La femeile aflate la menopauză, ginsengul poate declanţii la tratamentul cu ginseng şa reacţii cum ar fi bufeurile, reapariţia temporară a unor sângerări similare celor menstruale. Este contraindicată administrarea ginsengului copiilor sub 10 ani. De asemenea, este contraindicată administrarea ginsengului, atunci când există afecţiuni tumorale, benigne sau maligneă plantă este recomandată structurilor mai puţin robuste, care au o rezistenţă redusă la efort şi intemperii. Este, de asemenea, de un real folos persoanelor convalescente, mai în vârstă, care se confruntă cu perioade de epuizare fizică sau intelectuală. ă ginsengul?ăseşte mai ales sub formă de capsule care conţin pulbere de rădăcină, pură sau în amestec cu alte plante chinezeşti. Aceste capsule se administrează conform prospectului, doza pentru un adult fiind în jur de un gram de plantă pe zi, în timp ce pentru copii ea se înjumătăţeşte sau se împarte la trei. De asemenea, mai există şi fiole cu extract de ginseng, de obicei combinat cu lăptişor de matcă. Se ia câte o fiolă pe zi. Un tratament pentru mărirea imunităţii poate dura între zece şi treizeci de zile, putând fi reluat periodic, atunci când ne simţim slăbiţi sau cu imunitatea scăzută. ă cultivat în China, de unde s-a răspândit pe tot continentul asiatic. În prezent, există o multitudine de tipuri de ginseng, dintre care cele mai apreciate sunt cel chinez şi cel coreean. Rădăcina acestei plante este considerată una dintre cele mai bune adaptogene, motiv pentru care este folosită cu succes într-o mare varietate de boli. Ce înseamnă plantă adaptogenă? Plantele din această categorie sunt cele care măresc capacitatea şi viteza de adaptare a organismului la condiţiile neprielnice de viaţă (frig, stres, absenţa luminii, carenţe de alimentaţie, etc.). În contextul articolului nostru, interesează în primul rând efectul ginsengului de mărire a imunităţii şi a rezistenţei organismului la frig şi la oscilaţiile de temperatură.ă echinacea?ă persoanelor relativ sănătoase, care vor să se ferească de bolile respiratorii din timpul iernii. O cură de 10-14 zile cu tinctură sau pulbere de echinacea măreşte considerabil capacitatea de apărare a organismului în faţa infecţiilor. Apoi, echinacea, mai ales sub formă de pulbere, este un adevărat elixir pentru persoanele foarte sensibile la frig, care fac guturai, se confruntă cu umflarea amigdalelor sau a ganglionilor la cea mai mică pală de curent. O cură de o lună cu echinacea sub formă de pulbere ajută la eliminarea gradată a infecţiilor persistente şi măreşte rezistenţa la bolile infecţioase. ă echinacea?şi simplu mod de administrare este tinctura, pe care o găsim în prezent în mai toate farmaciile şi magazinele naturiste. Se ia o linguriţă de tinctură de trei ori pe zi, de preferinţă pe stomacul gol, pentru prevenirea îmbolnăvirii. Atunci când răceala s-a instalat deja, se iau până la 4 linguriţe pe zi sau se apelează la remedii mai puternice, cum ar fi arnica. Pe termen mai lung, efecte extraordinare are pulberea de echinacea, care - deşi este mai greu de găsit la Plafar şi e ceva mai complicat de administrat - este mult mai eficientă decât tinctura. Se ia o jumătate de linguriţă de pulbere de echinacea, obţinută prin măcinarea plantei cu râşniţa electrică de cafea, de trei ori pe zi, în cure de minimum două săptămâni. Este un remediu excepţional atunci când simţim că ne încearcă răceala, când avem infecţii în gât, ale amigdalelor sau ale sinusurilor, care nu mai cedează. Reacţia imunitară potenţată de tratamentele cu pulbere de echinacea este atât de puternică, încât persoane care se tratau de un banal guturai au constatat dispariţia unor infecţii renale, a unor boli de piele de origine infecţioasă sau chiar a unor tumori benigne, care nu cedaseră la nici o altă formă de tratament. ă arnica?şi la echinacea, o cură de două săptămâni cu arnică este recomandată persoanelor care nu au probleme majore de sănătate, dar care vor să evite bolile iernii, în special răcelile. Cele mai spectaculoase efecte se obţin însă în mărirea imunităţii persoanelor deja afectate de boli cum ar fi guturaiul, faringita, amigdalita, bronşita, sinuzita, eventual cronicizate. Tinctura de arnică completează foarte bine şi tratamentul cu antibiotice de sinteză. Este indicată în bolile însoţite de febră, în prevenirea şi în tratarea infecţiilor rinichilor şi căilor urinare. ă arnica?şte intern, mai ales sub formă de tinctură, care permite o dozare exactă şi are efecte foarte puternice în cantităţi mici. Tinctura de arnică se găseşte în farmaciile naturiste şi se administrează de regulă câte 50 de picături, diluate într-o jumătate de pahar de apă, de trei-patru ori pe zi. Persoanele care au probleme de imunitate la nivelul gâtului vor face gargară cu două linguriţe de tinctură de arnică, diluate într-o jumătate de pahar cu apă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
